I. În ședința din 31 ianuarie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis, cu unanimitate de voturi:
1. A respins, ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate a art.I pct.4 din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, obiecție formulată de Președintele României. Totodată, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.I pct.5 din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân sunt neconstituționale.
În esență, cu privire la soluția de neconstituționalitate, Curtea a reținut că s-au încălcat dispozițiile art.34 din Legea fundamentală, întrucât eliminarea sancțiunii contravenționale pentru nerespectarea obligației de vaccinare antirabică a câinilor, obligație prevăzută de Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei, îmbracă forma unei omisiuni legislative care poate conduce la încălcarea dreptului la ocrotirea sănătății și la eliminarea elementelor de constrângere care pot determina subiectele de drept să respecte dispozițiile normelor juridice cuprinse în Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei. Aceasta echivalează cu lipsa unei măsuri coercitive, ceea ce poate conduce la situația în care supravegherea și programele de eradicare a infecției cu virusul rabic (RABV) să nu mai poată fi realizate cu eficiență, astfel încât se creează o stare de pericol atât pentru sănătatea publică și pentru sănătatea animalelor, prin evitarea vaccinării și, implicit, răspândirea virusului rabic, cât și pentru mediul înconjurător, cadru al desfășurării vieții umane.
2. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 44 de deputați aparținând grupului parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaților, precum și de un număr de 12 deputați neafiliați și a constatat că Legea privind completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 este neconstituțională, în ansamblul său.
În esență, Curtea a reținut că, între forma legii propusă de inițiatori, dezbătută și respinsă de Senat, și forma adoptată de Camera Deputaților, există o serie de diferențe semnificative de conținut juridic, de natură să conducă la o viziune substanțial diferită a Camerei decizionale, în privința obiectului de reglementare inițial al legii. Senatul, ca primă cameră sesizată, nu a avut posibilitatea să dezbată și să se exprime prin vot cu privire la domeniul de reglementare al amendamentelor adoptate de Camera Deputaților, fiind prin urmare exclus din procesul legislativ.
În aceste condiții, Curtea a apreciat că legea criticată nu respectă principiul bicameralismului, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor art.61 alin.(2) și art.75 din Constituție.
II. De asemenea, în aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis, cu unanimitate de voturi:
1. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 252 ind.1 alin.(1) din Codul de procedură penală și ale art. 29 alin.(1), (3) și (4) din Legea nr.318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale în măsura în care nu prevăd judecătorul de cameră preliminară printre organele judiciare care pot dispune valorificarea bunurilor mobile sechestrate.
În esență, Curtea a reținut că lipsa enumerării judecătorului de cameră preliminară în cuprinsul art.252 ind.1 alin.(1) din Codul de procedură penală și al art.29 alin.(1), (3) și (4) din Legea nr.318/2015, printre organele judiciare competente să procedeze la valorificarea bunurilor mobile sechestrate lipsește proprietarul acestor bunuri de posibilitatea de a solicita valorificarea acestora, în faza camerei preliminare, în condițiile art.252 ind.1 din Codul de procedură penală. Acesta este, astfel, lipsit de un mijloc procesual de apărare a drepturilor și intereselor sale, necesar în vederea conservării dreptului de proprietate privată pe care acesta îl are asupra respectivelor bunuri. Pentru aceste motive, Curtea a decis că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul de proprietate privată, prevăzute la art.21 alin.(1) și la art.44 din Constituție.
2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011.
În esență, Curtea a reținut că nu s-a putut face dovada solicitării avizului din partea Consiliului Economic şi Social încălcându-se prevederile art.l alin.(3) și (5), coroborate cu cele ale art. 141 din Constituție, cu consecința neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2021 în ansamblul său.
*
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
III. În aceeași ședință, Curtea Constituțională a amânat:
– pentru 15 februarie 2023, obiecția de neconstituționalitate a Legii acvaculturii, obiecție formulată de Președintele României;
– pentru 28 februarie 2023, următoarele cauze:
– Obiecția de neconstituționalitate referitoare la prevederile art.15 alin. (1) și (3) cu referire la sintagma „adunare generală” și art.33 alin.(3) și (4) din Legea tineretului, obiecție formulată de Avocatul Poporului;
– Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2022 pentru completarea art.I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de 44 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de 7 deputați neafiliați.
Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale