I. În ziua de 22 ianuarie, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunţat asupra:
A. Cererii formulate de președintele Consiliului Superior al Magistraturii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între ministrul justiției, respectiv Ministerul Justiției, pe de o parte, și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte;
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, a decis :
Cu majoritate de voturi,
1. A constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, generat de conduita ministrului justiţiei, Ana Birchall, în raport cu activitatea Ministerului Public, constând în ingerinţa în activitatea de urmărire penală desfăşurată de Ministerul Public şi în contestarea autorităţii dispoziţiilor art.881-11 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară;
Cu unanimitate de voturi,
2. A constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, generat de o presupusă negociere de către ministrul justiţiei a unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin şi de modul în care ministrul justiţiei a înţeles să translateze în spaţiul public unele probleme legate de participarea sa la şedinţele plenului Consiliului, în calitate de membru de drept.
3. A constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, generat de modul de soluţionare a sesizărilor Consiliului Superior al Magistraturii adresate Ministerului Justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative şi de modul de poziţionare a Ministerului Justiţiei faţă de situaţia juridică a sediului Consiliului.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, președintelui Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei.
B. Cererii formulate de preşedintele Senatului de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de modul de compunere a completurilor de trei judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Camerei Deputaţilor, Senatului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
II. De asemenea, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituție şi al art.27 alin.(l) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunţat asupra:
A. Sesizării de neconstituționalitate a dispozițiilor Hotărârii Parlamentului României nr.17/2019 pentru numirea unui vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, membru în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Camera Deputaților;
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea şi a constatat că Hotărârea Parlamentului României nr.17/2019 pentru numirea unui vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, membru în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, este constituţională în raport de criticile formulate.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Camerei Deputaţilor şi Senatului.
B. Sesizării de neconstituționalitate a dispozițiilor Hotărârii Senatului nr.36/ 2019 pentru alegerea președintelui Senatului, sesizare formulată de 33 de senatori.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea şi a constatat că Hotărârea Senatului nr.36/2019 pentru alegerea președintelui Senatului este neconstituţională.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Senatului.
*
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale