I. În ziua de 2 iunie 2020, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, a luat în dezbatere:
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției, obiecții formulate de un număr de 26 senatori aparținând Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvați România și Partidului Național Liberal şi de Avocatul Poporului;
În cadrul dezbaterilor, Curtea Constituțională, văzând obiectul cauzelor, a dispus conexarea acestora.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției este neconstituțională, în ansamblul său. În argumentarea soluției pronunțate, Curtea a reținut, în esență, că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru.
II. În aceeaşi zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere:
A. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.114 alin.(2) și art.118 din Codul de procedură penală, art.246 și art.248 din Codul penal din 1969, art.297 alin.(l) din Codul penal și art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, a decis:
1. Cu unanimitate de voturi,
- a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.246 și art.248 din Codul penal din 1969, precum și ale art.297 alin.(1) din Codul penal;
- a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și ale art.114 alin.(2) din Codul de procedură penală;
2. Cu majoritate de voturi,
– a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere și la neautoincriminare, este neconstituțională.
B. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.l, pct.2 și pct.5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.25/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.25/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, este neconstituţională, în ansamblul său. În argumentarea acestei soluții, Curtea a reținut, în esență, că actul normativ supus controlului de constituționalitate a fost adoptat fără respectarea exigențelor legale și constituționale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ.
C. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.IV pct.26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice este neconstituțională, în ansamblul său. Pentru pronunțarea acestei soluții, Curtea a constatat că actul normativ supus controlului de constituționalitate a fost adoptat cu încălcarea exigențelor legale și constituționale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ și al Consiliului Superior al Magistraturii.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, instanțelor de judecată care au sesizat Curtea Constituțională și Avocatului Poporului.
III. De asemenea, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituție şi al art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Camerei Deputaților nr.1/2020 pentru alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Camerei Deputaților, sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Camerei Deputaților nr.1/2020 pentru alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Camerei Deputaților.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Camerei Deputaților.
*
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Cu privire la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, obiecție formulată de un număr de 70 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liber, Curtea Constituțională a dispus amânarea dezbaterilor pentru data de 10 iunie 2020.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale