În ziua de 18 iunie 2020, Plenul Curții Constituționale s-a pronunţat asupra următoarelor excepţii de neconstituţionalitate:
A. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.5 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative;
Dispoziţiile criticate au următorul cuprins: „Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare”.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei”, din cuprinsul dispozițiilor art.5 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016, este neconstituțională.
B. Excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.2 alin.(1) lit.e), art.4 alin.(2) și art.27 alin.(2) lit.c) teza finală din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și ale art.118 alin.(2) din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizare și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis:
1. Cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului”, cuprinsă atât la art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cât şi la art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea și funcţionarea Autorităţii Electorate Permanente este neconstituţională;
2. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 4 alin.(2) teza finală din Legea nr. 370/2004;
3. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) teza întâi și art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004.
În argumentarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut, în esenţă, că a condiţiona calificarea unui partid politic ca fiind partid politic parlamentar, de organizarea unui grup parlamentar propriu încalcă dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Constituţie referitoare la posibilitatea, şi nu la obligaţia deputaţilor şi senatorilor de a se organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
*
Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, şi Avocatul Poporului care au sesizat Curtea Constituțională.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale