I. În ședința din data de 14 iunie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis:
A. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile articolului unic din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice, coroborate cu cele ale art.3 alin.(2)-(4) și (8), art.4 alin.(4) și art.10 alin.(8) din ordonanța de urgență, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a statuat că prelucrarea datelor cu caracter personal face obiectul unor acte de reglementare primară (naționale), precum și al Regulamentului general privind protecția datelor, adoptat la nivelul Uniunii Europene. Art.9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.89/2022, care a fost aprobată prin legea criticată, trimite în mod direct la aceste acte normative. Ca atare, aspectele referitoare la stocarea, prelucrarea sau accesul la datele cu caracter personal beneficiază de reglementare la nivel primar și respectă standardele și exigențele cadrului normativ primar existent. Modul concret de funcționare a Platformei și de asigurare a confidențialității datelor cu caracter personal cu care această Platformă operează se regăsesc în actul de punere în executare a legii, care detaliază, specifică și particularizează din punct de vedere tehnic și procedural aceste aspecte. Astfel de reglementări constituie chestiuni de detaliu tehnic și pot fi reglementate prin hotărâre de Guvern. Prin urmare, Curtea a constatat că sunt respectate garanțiile constituționale privind viața intimă, familială și privată, precum și rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării.
B. Cu unanimitate de voturi, după conexarea celor două sesizări formulate de Guvern și de Președintele României, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că este neconstituțională Legea privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al stalului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al Comunei Brebu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu.
În esență, Curtea a reținut că transferul bunurilor proprietate publică, din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale, se realizează în condițiile art.292 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, prin hotărâre a Guvernului, nu prin lege organică, iar constituirea dreptului de administrare asupra bunurilor din domeniul public este prerogativa titularului dreptului de proprietate. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) – (5), art.61 alin.(1), art.102 alin.(1), art.120, art.136 alin.(4) și art.147 alin.(4), în privința modului de legiferare a transferului unor bunuri din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale, precum și a constituirii dreptului de administrare asupra bunurilor din domeniul public.
C. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice este constituțională, în ansamblul său, în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.
În esență, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu respectarea principiului bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) și art.75 alin.(1) din Constituție, neexistând diferențe majore de conținut și o configurație semnificativ diferită între cele două forme adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. De asemenea, dispozițiile legale criticate punctual nu conțin deficiențe de redactare incompatibile cu principiul calității legii și al securității juridice, stabilite de art.1 alin.(3) și (5) din Legea fundamentală și nici nu instituie discriminări sau privilegii contrare art.16 din aceasta.
II. În aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor din Camera Deputaților și a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.21/2023 privind numirea președintelui Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații (ANCOM) este constituțională în raport cu criticile formulate
În esență, Curtea a reținut că pentru numirea în funcția de președinte ANCOM este necesară, potrivit legii, de o „experiență de cel puțin 5 ani în domeniul comunicațiilor sau în domeniul juridic ori economic în general”, condiție care exprimă în sine un aspect obiectiv circumscris duratei activității prestate (5 ani) și unul subiectiv (nivelul cunoștințelor dobândite). Curtea a constatat că domnul Zgonea a desfășurat activitate mai mult de 5 ani în domeniul comunicațiilor, iar evaluarea nivelului cunoștințelor sale în domeniu ține de competența exclusivă a Parlamentului, și nu a Curții Constituționale. Prin urmare, Curtea a constatat că hotărârea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) din Constituție.
*
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
III. De asemenea, Curtea Constituțională a amânat, pentru data de 28 iunie 2023, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea art.2 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, obiecție formulată de Avocatul Poporului.
Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale