I. În ședința din data de 3 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis:
– Cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 51 de deputați, aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați din Camera Deputaților, precum și de către Președintele României şi a constatat că Legea pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil este neconstituțională, în ansamblul său.
În esență, Curtea a reținut că, prin conținutul normativ al legii, aceasta este o lege organică, dar a fost adoptată ca lege ordinară, ceea ce contravine dispozițiilor art.73 alin.(3) lit.m) și ale art.76 alin.(1) prin raportare la art.147 alin.(4) din Constituție.
– Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate, iar cu majoritate de voturi a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.l din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.175/2022 sunt constituționale în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.
În esență, Curtea a reținut că, prin emiterea ordonanței de urgență, Guvernul exercită o competență proprie de reglementare prevăzută în mod expres de dispozițiile art.115 din Legea fundamentală, astfel încât nu poate fi vorba despre o subrogare în competențele unui minister.
Totodată, Curtea a constatat că nu se anulează orice posibilitate pe care o are persoana vătămată de a se adresa instanței de judecată, ci se stabilește o altă cale procedurală, întrucât devin incidente prevederile art.9 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 [acţiunile împotriva ordonanţelor Guvernului] și nu cele ale art.8 alin.(1) din același act normativ. Astfel, există în continuare posibilitatea legală de a accede la o instanță judecătorească pentru acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative [conform art.9 alin.(5) din Legea nr.554/2004] și, mai mult, de a supune hotărârea pronunțată de aceasta controlului unei instanțe ierarhic superioare [potrivit regulilor generale ale Codului de procedură civilă].
Ca atare, nu sunt încălcate dispozițiile art.1 alin.(5), ale art.21 și ale art.115 alin.(6) din Legea fundamentală.
*
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
II. De asemenea, Curtea Constituțională a amânat pentru data de 5 octombrie 2023 obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite.
Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale