I. În ședința din data de 27 aprilie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică în privința polițiștilor.
În esență, Curtea a constatat că Ordonanța Guvernului nr.121/1998 se adresează personalului militar, în timp ce polițiștii se încadrează în categoria personalului civil, potrivit Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului, fiind funcționari publici cu statut special, astfel că aplicarea acelorași reglementări pentru stabilirea răspunderii materiale a polițistului nu justifică în mod obiectiv instituirea egalității de tratament juridic. Ca atare, sintagma „precum şi salariaților civili din structura instituțiilor publice prevăzute la art.2” din cuprinsul art.9 al Ordonanței Guvernului nr.121/1998 este neconstituțională prin raportare la categoria socioprofesională a polițiștilor.
II. În aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a decis:
1. A respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Camera Deputaților și de deputați neafiliați și a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.3/2023 privind numirea în funcție a președintelui Consiliului National al Audiovizualului este constituțională în raport cu criticile formulate.
2. A respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Camera Deputaților și de deputați neafiliați și a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.4/2023 privind numirea unui consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit este constituțională în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a observat că autorii sesizării consideră că cele două hotărâri ale Parlamentului sunt neconstituționale, fiind adoptate în lipsa cvorumului de prezență, prin prisma faptului că, deși a fost formulată o solicitare pentru reverificarea cvorumului prin apel nominal, președintele de ședință nu i-a dat curs.
Cu privire la acest aspect, Curtea, analizând stenograma ședinței comune a celor două Camere din data de 7 martie 2023, a constatat că susținerile liderului unui grup parlamentar referitoare la lipsa cvorumului de prezență au fost realizate în contextul propunerii de a dezbate în paralel ultimele două puncte ale ședinței și de a se exprima votul, după cum urmează: un vot secret cu buletine de vot pentru numirea președintelui Consiliului National al Audiovizualului; un vot secret cu buletine de vot pentru numirea unui consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit. Aceste susțineri nu s-au concretizat într-o solicitare a liderului de grup de reverificare a cvorumului, ci a vizat o chestiune ce ține de procedura de lucru a Parlamentului. Or, o asemenea problemă vizează aplicarea regulamentelor parlamentare și nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate în raport cu hotărârea contestată. Totodată, Curtea a reținut că rezultatul votului a confirmat faptul că votul final asupra celor două hotărâri s-a desfășurat în prezența majorității deputaților și senatorilor.
*
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale